marți, 22 decembrie 2009

Iarna ceaiului de toamna

Un ceas de menta precara,
Insetate bilele arhanghelului,
La fereastra,nu plang decesul,
Unui fulg topit de galosi.

Trec stoluri petrecarete,
Joaca alba neagra in aval,
Nu-i mireasma,nici minciuna,
Doar o zi din decembrie.

Cade cortina de omat,
Pe sireturi,masini si gene,
Ce-i mai alunecos decat poleiul?
Poate palma unui pacatos?!

Trece timpul,sarea-l topeste,
Spune-mi cititorule,ce-i mai curat?
Un turture sau un miel sacrificat?
Viu e Domnul,restul e tacere.